Deja se implinesc cativa ani de cand ma tot gandesc sa scriu niste articole despre munca si tehnicile in DTP. Nu am reusit sa scriu nimic pana acum deoarece ma gandeam ca trebuie sa fie ceva spectaculos, captivant si nemaiintalnit, astfel incat sa fie o lectie buna pentru profesionistii din industrie, dar se pare ca nu numai profesionistii au nevoie de informatii in domeniu, cat mai ales incepatorii. De cand lucrez in domeniu am tot primit lucrari cu texte care de care mai colorate pe fundaluri care de care mai vii si mai luminoase, sau inchise la culoare fiecare. De foarte multe ori s-au ivit probleme tehnice la imprimare, iar din aceasta cauza m-am decis sa scriu un articol care sa poata fi folosit ca un punct de reper pentru dtp-istii din domeniu.
Separatia de culoare Asa cum bine se stie, culorile cele multe pe care le vedem sunt compuse din 3 culori de baza (Cyan, Magenta si Yellow) + Negru. Culorile de baza sunt transformate in "planuri de culoare" pentru a putea fi imprimate, planuri de culoare care se concretizeaza in placi tipografice, cilindrii gravati sau orice alt mediu care mijlocesc transferul cernelii pe suportul de imprimat.
Acest lucru este marele ajutor, dar in acelasi timp lucrul cu care trebuie sa fim cat mai atenti cand realizam o lucrare pentru imprimat. Sa nu uitam ca atat masinile, cat si oamenii implicati in proces sunt supusi greselii si erorii, iar perfectiunea absoluta este aproape imposibila intr-o industrie bazata 90% pe perceptie. Asa cum se vede in imaginea alaturata planurile de culoare se suprapun pentru a da culori si nuante, dar acest proces este in esenta lui facut de oameni care potrivesc planurile de culoare astfel incat sa se suprapuna cum trebuie, iar suprapunerea respectiva nu va fi perfecta. De asemenea e de luat in calcul si toleranta masinii de imprimat si punctul de crestere (dot gain) si multe alte aspecte care duc la potrivirea imperfecta.
Acest lucru este marele ajutor, dar in acelasi timp lucrul cu care trebuie sa fim cat mai atenti cand realizam o lucrare pentru imprimat. Sa nu uitam ca atat masinile, cat si oamenii implicati in proces sunt supusi greselii si erorii, iar perfectiunea absoluta este aproape imposibila intr-o industrie bazata 90% pe perceptie. Asa cum se vede in imaginea alaturata planurile de culoare se suprapun pentru a da culori si nuante, dar acest proces este in esenta lui facut de oameni care potrivesc planurile de culoare astfel incat sa se suprapuna cum trebuie, iar suprapunerea respectiva nu va fi perfecta. De asemenea e de luat in calcul si toleranta masinii de imprimat si punctul de crestere (dot gain) si multe alte aspecte care duc la potrivirea imperfecta.
Textul in functie de separatie. Textul din punctul de vedere al separatiei de culoare poate fi de mai multe feluri, si le vom trata separat pe fiecare:
Textul negru pe fond alb nu ridica nici o problema la imprimare atata vreme cat negrul respectiv se afla doar pe planul K din policromie. Daca se doreste un negru mai “puternic” solutia nu este definirea culorilor asa cum am mai intalnit: C100, M100, Y100, K100 deoarece masinistul cand va avea de potrivit planurile de culoare in mod sigur nu le va potrivii perfect si vom avea parte de un text tremurat. Se mai poarta si textul negru cu “inflexiuni metalice” adica ceva gen C60, M40, Y0, K100, care este la fel de daunator pentru rezultatul final. Daca se doresc nuante speciale de negru sfatul meu este sa umblam la cerneala, nu la separatie. Pentru negru intens exista culori speciale gen Rich Black care se pot folosii la imprimare, iar inflexiunea metalica se poate obtine amestecand Cyan cu Negru direct in cuva masinii, lucru stiut de masinisti.
Textul negru pe fond colorat se intalneste foarte des. Nici acesta nu ar trebui sa ridice mari probleme la imprimare. Cand intr-un design exista text negru peste un fundal oarecare colorat se aplica by default overprinting-ul la planul de Negru. Acest lucru ajuta la potrivirea planurilor de culoare deoarece textul nu va mai face “spartura in fundal” ci se va imprima peste fara erori de potrivire si fara a fi influentata culoarea din punct de vedere perceptual. De asemenea, ca si la punctul anterior, este preferat ca textul sa ocupe un singur plan de culoare (Negru).
Textul alb este si va fi o problema spinoasa deoarece in 80% din cazuri albul nu este o culoare (cerneala) ci o “spartura” in celelalte planuri de culoare ceea ce il face dificil de realizat din punct de vedere al potrivirii planurilor de culoare. Daca se doreste textul alb pe un fundal colorat uniform cu una din culorile de baza (CMYK) nu este nici o problema (poate doar la yellow deoarece albul de galben nu formeaza un contrast puternic care sa ajute privitorul) deoarece textul va fi tot pe un singur plan de culoare.. Sau mai degraba va “lipsi” de pe un singur plan de culoare. Daca avem de-a face cu o alta culoare (de amestec) lucrurile se complica putin. Sfatul meu este de a gasi corespondentul culorii respective in intr-un catalog de culori speciale (Pantone de regula) si a folosi un singur plan de culoare; alta solutie, dar care este strict dependenta de marimea si forma fontului folosit este de a defini fundalul pe cat mai putine planuri de culoare. Alta solutie, ar fi utilizarea unei cerneli albe sau argintii pentru a imprima textul peste culoarea de dedesupt, dar aceasta presupune modificarea designului initial si adaugarea unui alt plan de culoare. Aceasi solutie o consider optima si pentru textul alb aplicat peste o poza sau un degradeu(culori neuniforme definite pe multiple plenuri de culoare).
Textul colorat peste fond alb are in principal aceleasi probleme ca si textul alb pe fond colorat. Pentru rezultate optime recomand folosirea unui singur plan de culoare (de baza sau speciala), iar daca acest lucru nu este posibil limitarea cat mai mare al numarului de culori ce se suprapun pentru a forma culoarea textului.
Textul colorat peste fond colorat este cel mai dificil de realizat din punct de vedere tehnic deoarece trebuie tinut cont atat de numarul de culori care formeaza fundalul cat si de numarul de culori care formeaza textul. Scopul este de a reduce in mod ideal la doar doua planuri de culoare: unul pentru fond si unul pentru text. La 3 planuri de culoare ar fi indicat ca unul dintre planuri sa fie comun atat pentru text cat si pentru fundal si astfel reducandu-se tot la doua planuri de potrivit.In concluzie as spune ca daca sunt mai putine culori de potrivit sansele de a avea un print perfect sunt mai mari. De asemenea in toate cazurile prezentate mai sus dimensiunile textului sunt foarte importante in luarea deciziei corecte. Cu cat dimensiunea e mai mica cu atat este mai restrictiva solutia, iar cu cat textul e mai mare cu atat solutia e mai permisiva in alegerea culorilor potrivite pentru macheta
